X, 2014, 2



Un nou izvor genealogic şi prosopografic: pomelnicul Mănăstirii Probota | p. 287–312


Cuvinte cheie
boieri, ceasornicarul Jean Pattrou, genealogie, pomelnic, Probota, prosopografie

Rezumat

În anul 2008 s-a descoperit la Arhiepiscopia Sucevei, un pomelnic scris în anul 1781 pe trei panouri de lemn (un triptic), provenind de la Mănăstirea Probota, al cărei ctitor în secolul al XIV-lea a fost domnitorul Ștefan I (1394-1399); în secolul al XVI-lea, domnitorul Petru Rareș a construit (1530) biserica actuală, recent restaurată. Autorul sau autorii acestui document au folosit, fără îndoială, alte pomelnice, mai vechi, ceea ce explică aranjamentul numelor, care se succed într-un mod aleatoriu, fără a respecta cronologia; singurul criteriu urmat pare a fi, în unele cazuri, cel genealogic. În acest mare amalgam există doar patru grupuri distincte: capitolele rezervate domnitorilor, monahilor și monahiilor (toate trei excesiv de scurte) și cel rezervat boierilor mari (înscriși câteodată cu patronimicul lor), care ocupă cea mai mare parte a textului. Acest ultim capitol integrează, în mod neobișnuit, și numele credincioșilor care nu erau boieri, înscriși fără niciun detaliu, ceea ce face imposibilă identificarea lor (afară de un burghez, ceasornicarul Petru, în realitate un francez, Jean Pattrou, stabilit la Iași și însurat cu o boieroaică moldoveancă !) Printre boieri, identificați prin apelativul „pan”, autorul identifică mai multe personaje din secolele XV-XVIII, înscrise în pomelnic singure sau cu membrii familiilor lor.
Un alt pomelnic al aceleiași mănăstiri, datând din 1823, a fost semnalat în 1885 de episcopul Melchisedec, care a publicat numai capitolele care priveau pe domnitori. Analiza informațiilor acestui pomelnic (care de atunci pare a fi pierdut) pune în evidență analogii care dau mărturie de existența unei surse comune, dar și de diferențe, datorate copiștilor care au făcut transcrierile succesive. Cea mai surprinzătoare dintre aceste informații plasează sfințirea noii biserici a mănăstirii în primele luni ale domniei lui Petru Rareș: ea ar fi avut loc la 12 aprilie 1527, ceea ce pare inacceptabil. Dar exact în acea zi, șapte decenii mai înainte, părintele domnitorului Petru, Ștefan cel Mare, urcase pe tronul Moldovei. Autorul crede, deci, că, pentru a aduce un omagiu memoriei tatălui său, e posibil ca Petru Rareș să fi făcut publică în această zi decizia sa de a construi o nouă biserică.