X, 2014, 2



Tipografia Mitropoliei Moldovei la mijlocul secolului al XVIII-lea: ipoteze, îndreptări, consideraţii | p. 49–72


Cuvinte cheie
episcopul Varlaam al Rădăuţului, Ieremia Marcu tipograful, Mitropolia Moldovei, Mitropolitul Iacov Putneanul, tipografie

Rezumat

Apariţia, funcţionarea pentru scurt timp şi dispariţia neaşteptată şi inexplicabilă a tipografiei episcopiei de la Rădăuţi (1744-1746) a suscitat unele controverse în istoriografie. În urmă cu mai bine de opt decenii, N. Iorga lansa ipoteza precum că tipografia de la Radăuţi a fost mutată de aici la Iaşi de Iacov Putneanul, imediat ce acesta a devenit mitropolit, la 13 noiembrie 1750, unde a reorganizat, cu ajutorul utilajului tipografic adus de la Rădăuţi, noua tipografie a Mitropoliei de la Iaşi. Nimeni nu s-a preocupat până acum de problema vechii tipografii a Mitropoliei, deservită de tipograful Ieremia Marcu, nelipsit din Iaşi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Coroborând informaţiile documentare existente autorul lasează, la rândul său, câteva alte ipoteze, aducând în sprijinul lor unele dovezi istorice. Astfel, una dintre acestea este aceea precum că tipografia Mitropoliei a funcţionat la Iaşi până în 1742, când este mutată la Rădăuţi, de unde a fost adusă înapoi la Iaşi, în 1747 de mitropolitul Nichifor Sidis. Activitatea tipografiei Mitropoliei se reia în acest an, prima carte tipărită, după revenirea ei la Iaşi fiind Molitfelnicul, apărut în 1749. Decizia mutării tipografiei Mitropoliei la Rădăuţi aparţine cu siguranţă lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, scopul fiind, probabil, favorizarea tipografului grec Duca Sotiriovici, care şi-a deschis în acesti ani o tipografie la Iaşi, iar justificarea acestei mutări a fost, se pare, tipărirea cărţilor bisericeşti, antimiselor şi singhiliilor necesare pentru susţinerea credincioşilor ortodocşi din Transilvania de Nord asaltaţi de propaganda catolică, după desfiinţarea episcopiei Maramureşului, în 1738.

Autorul arată că, în 1754, mitropolitul Iacov Putneanul a reorganizat tipografia Mitropoliei cu instrumente tipografice noi şi a angajat o echipă de tipografi profesionişti, în frunte cu Barbu Bucureşteanul, care au tipărit cărţi în condiţii grafice şi artistice admirabile. Totodată, mitroplitul amintit a reinstituit monopolul tipografiei Mitropoliei în Moldova, retrăgând, probabil, dreptul de tipar grecului Duca Sotiriovici, a cărui tiparniţă îşi încheie practic activitatea în 1753.