VII, 2011, 1



Portretele egumenilor Mănăstirii Putna. Câteva rectificări | p. 123–144


Cuvinte cheie
egumen, Mănăstirea Putna, pictură, portret, tablou

Rezumat

Vreme de aproape două secole, începând cu Iacov Putneanul (1744-1745) şi terminând cu Grigorie Volcinschi (1919-1931), egumenilor Mănăstirii Putna li s-a păstrat amintirea prin portrete şi litografii. Această tradiţie a reprezentării înaltelor feţe bisericeşti ortodoxe –arhimandriţi sau episcopi în Bucovina austriacă – s-a datorat în bună măsură rolului patriotic şi simbolic pe care l-au jucat aceştia pentru români, într-o provincie atât de eterogenă din punct de vedere etnic. Din şirul de 31 de egumeni putneni studiaţi au rezultat 14 portrete, litografii sau copii păstrate efectiv până în ziua de astăzi, la care se adaugă cele patru portrete de arhierei ai Bucovinei prezente în Mănăstirea Putna. Rotaţia egumenilor celor trei mănăstiri rămase nedesfiinţate de regimul austriac – Putna, Suceviţa şi Dragomirna, legăturile duhovniceşti dintre acestea şi rolul conducătorilor lor de promotori ai culturii şi identităţii româneşti au lăsat ca mărturie imagini vii ale rezistenţei spirituale a neamului nostru. Portretele studiate sunt parte din întregul acestei mărturii.