VII, 2011, 1



Despre solidarităţi şi descendenţe la boierii lui Ştefan cel Mare. Câteva precizări | p. 369–376


Cuvinte cheie
boierime, Moldova medievală, rudenie, solidaritate, trădare

Rezumat

Textul de faţă sintetizează câteva precizări istorice şi genealogice, pe marginea studiilor publicate în ultimii ani. Constituiţi în grupuri familiale, unele cu origini etnice diverse, unii boieri moldoveni s-au manifestat în spirit solidar în momentele critice ale istoriei ţării, prin iniţiative menite să determine, în special, schimbarea politicii domnului. Astfel s-au manifestat boierii din familiile Arbure şi Gănescu, vechi neamuri boiereşti solidare în opţiuni politice, cărora le putem alătura şi familia Crasnăş, cu care se înrudeau, sau urmaşii marelui logofăt Ioan Tăutul. De pildă, vistiernicul Crasnăş, decapitat de Petru Rareş la 1541, acţionează împotriva domnului ţării precum bunicul său din vremea lui Ştefan cel Mare, vornicul Crasnăş. Împotriva lui Ştefan cel Tânăr, împreună cu boierii din familia Arbure, a acţionat şi Dragotă Săcuianul, ginerele lui Ioan Tăutul. Mai târziu, Lupu Huhulea, nepotul de frate al lui Dragotă Săcuianul, a luptat şi el împotriva domnului ţării Alexandru Lăpuşneanu.

Aceste simple constatări genealogice sunt în măsură să evidenţieze posibile ambiţii politice transmise şi moştenite în interiorul anumitor grupuri de familii boiereşti.